Exista o legatura intre boala parodontala, accidentul vascular cerebral si boala Alzheimer?

Despre studiu

Cel mai nou studiu apărut recent în reputata publicație științifică MedScape prezintă o legătură directa între boala parodontala și riscul de a dezvolta boala Alzheimer și de a suferi un atac cerebral ischemic. Studiul reprezintă o concluzie comuna emisă de Societatea Spaniola de Stomatologie și Societatea Spaniola de Neurologie în urma analizei retrospective asupra a 22 de studii medicale de specialitate publicate de-a lungul timpului.

Societatea Spaniolă de Stomatologie și Osseointegrare (SEPA) și Societatea Spaniolă de Neurologie (SEN) au publicat recent un raport cu cele mai recente date pe această temă. Raportul revizuiește, actualizează și prezintă cele mai recente dovezi științifice privind această legătură. De asemenea, oferă recomandări practice care, pe baza dovezilor, ar trebui aplicate în cabinetele stomatologice și în centrele de neurologie.

Așa cum a declarat Yago Leira, DDS, PhD, parodontolog și coordonator al grupului de lucru SEPA-SEN, pentru Ediția Spaniolă Medscape, "Principala concluzie a acestui raport științific este că pacienții cu parodontită au un risc aproape dublu de a dezvolta boala Alzheimer și un risc triplu de accident ischemic cerebral."

Datele din raport arată că persoanele cu boala parodontala au un risc de 2,8 ori mai mare de accident ischemic cerebral. Dovezile disponibile în legătură cu accidentul vascular cerebral hemoragic, totuși, sunt contradictorii.

Cum afectează această afecțiune dentară evoluția bolii cardiovasculare? Studiile observaționale au arătat că cei care au avut un accident vascular cerebral ischemic și au un diagnostic confirmat de parodontită sunt la un risc mai mare de a suferi un eveniment vascular recurent, un deficit neurologic mai grav și depresie postictală decât pacienții fără parodontită.

Imuno Inflamația Mediata

În ceea ce privește legătura cu boala Alzheimer, meta-analizele studiilor epidemiologice arată că boala parodontala este asociată cu un risc de 1,7 ori mai mare pentru acest tip de demență și că riscul se triplează printre pacienții cu forme mai grave de parodontită.

De asemenea, studiile sugerează că persoanele cu demență sau cu afectare neurocognitivă au un risc mai mare de a suferi de parodontită. Alte studii indică faptul că persoanele cu parodontită au rezultate mai slabe la diverse teste neuropsihologice de funcție cognitivă.

Raportul actual prezintă dovezile din trei perspective clar definite: asociația epidemiologică între parodontită și aceste boli neurologice, mecanismele biologice care ar putea explica această legătură și studiile de intervenție a tratamentului dentar ca mijloc de prevenire a accidentului vascular cerebral și a bolii Alzheimer.

"Există o posibilă explicație biologică pentru aceste descoperiri epidemiologice. Raportul concluzionează că răspunsul inflamator cronic, sistemic, mediat imun, indus de bacterii și endotoxinele lor și mediatorii proinflamatori circulând prin sânge contribuie la diverse procese biologice care sunt implicate în afectarea neurologică și ischemia cerebrală", a spus Leira, care este unul dintre autorii raportului. Ana Frank, MD, PhD, un alt autor al acestui studiu, este șefa departamentului de neurologie la Spitalul Universitar La Paz din Madrid și membră a grupului SEPA-SEN. Ea a explicat pentru Ediția Spaniolă Medscape că principalul mecanism biologic în accidentul vascular cerebral și boala Alzheimer este expunerea cronică a întregului creier (vasculatură, neuroni și astrocite) la efectele nocive ale infecției parodontale. "Deși este de intensitate scăzută, aceasta [expunere] este suficientă pentru a declanșa o serie de evenimente care în cele din urmă duc la leziuni ale endoteliului vascular, modificări ale neuronilor și astrocitelor și deteriorarea neuropilului."

In ceea ce privește dovezile unei asociații epidemiologice între boala parodontala (parodontita) și ambele boli neurologice, Frank a citat creșterea exponențială a riscului cauzată de parodontită. Ea a spus că sunt necesare studii epidemiologice suplimentare pentru a înțelege mai bine amploarea problemei.

O alternativă preventivă?

Leira a citat dovezi că tratamentul parodontal ar putea oferi un mijloc de prevenire a accidentului vascular cerebral și a demenței. El a subliniat că numeroase studii de populație au observat diverse intervenții de sănătate orală (de exemplu, profilaxia dentară periodică sau tratamentul parodontal) și vizitele dentare regulate pentru a reduce riscul de dezvoltare a demenței și a accidentului vascular cerebral. "Cu toate acestea, în prezent nu avem studii clinice randomizate care au fost concepute pentru a investiga dacă tratamentul parodontal poate fi o măsură preventivă primară sau secundară împotriva acestor afecțiuni neurologice."

Ce înseamnă profilaxia dentară periodica și care sunt beneficiile acesteia?

Profilaxia dentară efectuată periodic este o metoda sigura de a elimina bacteriile din cavitatea orală. Igienizarea dentară prin GBT este cea mai avansată tehnica de a elimina placa bacteriana și biofilmul oral și presupune efectuarea procedurilor de detartraj, periaj dentar profesional și air flow dentar.

Potrivit lui Leira, "Există în prezent mai multe grupuri de cercetare în Statele Unite și în Europa, inclusiv al nostru, care efectuează studii clinice pentru a evalua impactul tratamentului parodontal asupra evenimentelor vasculare recurente la pacienții cu boală cerebrovasculară.

"Pe de altă parte, există diverse studii de intervenție în curs de desfășurare care evaluează efectul potențial al tratamentului parodontal asupra funcției cognitive la pacienții cu demență. În această direcție, se pare că există rezultate încurajatoare din urmărirea de 1 an în studiul GAIN, care a fost un studiu clinic de fază 2/3 testând atuzaginstat. Atuzaginstat este un inhibitor al gingipainei, endotoxina produsă de Porphyromonas gingivalis, care este una dintre bacteriile considerate responsabile pentru parodontită. Medicamentul reduce afectarea neurocognitivă la pacienții cu niveluri ridicate de anticorpi împotriva acestui agent patogen parodontal."

Spre practica clinică

Raportul are un focus practic. Intenția este ca aceste dovezi să se transforme în recomandări pentru medicii stomatologi pentru a le implementa în practica clinică, în special la pacienții vârstnici sau la pacienții cu factori de risc pentru accident vascular cerebral.

În acest sens, Leira a spus: "Pe de o parte, medicii stomatologi trebuie să știe cum să abordeze pacienții care au suferit deja un accident vascular cerebral (majoritatea dintre aceștia având factori de risc vasculari cum ar fi diabetul și hipertensiunea), mulți dintre ei având polifarmacie și sunt [luând] anumite medicamente, cum ar fi subțierea sângelui, care ar putea avea un impact negativ asupra diverselor proceduri dentare. În astfel de cazuri, este important să se mențină un contact direct cu un neurolog, deoarece acești pacienți ar trebui să fie tratați cu o abordare multidisciplinară.

"Pe de altă parte, fiecare pacient care vine la cabinetul stomatologic și are un diagnostic de parodontită ar putea fi depistat pentru a identifica potențiali factori de risc vascular, chiar dacă diagnosticul definitiv ar trebui să fie dat de un medic specialist. În acest sens, SEPA desfășoară proiectul Promosalud ("Promovarea sănătății"), care în curând va fi aplicat într-un număr mare de cabinete stomatologice din Spania", a adăugat Leira.

"În sfârșit, specialiștii în odontologie trebuie să înțeleagă beneficiile potențial pozitive legate de inflamația vasculară sistemică pe care tratamentul parodontal le-ar putea oferi, inclusiv, de exemplu, controlul metabolic și scăderea tensiunii arteriale."

Pentru pacienții cu afectare cognitivă, autorii raportului au recomandat urmărirea următorilor pași în timpul vizitelor dentare: să informeze pacientul și îngrijitorul acestuia despre importanța unei bune igiene dentare și să monitorizeze orice semne de infecție sau boală dentară; să trateze durerea la fiecare pacient cu afectare cognitivă și probleme dentare, în special cei cu agitație, chiar dacă pacientul nu se plânge specific de durere (de asemenea, încercați să nu folosiți medicamente cu un risc crescut de efecte secundare sau interacțiuni); și să ia în considerare inițierea unei terapii preventive la pacienții cu parodontită și afectare cognitivă.

Surse de referință

MEDSCAPE: Are Periodontitis, Stroke, and Alzheimer's Disease Linked? - https://www.medscape.com/viewarticle/993282#vp_1

SCIENCE DIRECT: Asociación entre enfermedad periodontal y demencia. Revisión de la bibliografía - https://doi.org/10.1016/j.nrl.2016.07.013