Gura uscata (xerostomia): cauze, cum se manifesta si solutii

Ce este xerostomia sau gura uscată?

Saliva contribuie prin proprietățile sale la funcționarea optimă a aparatului dento-maxilar. Aceasta are rol atât în alimentație prin facilitarea masticației și a percepției gustative, cât și în remineralizarea structurilor dure dentare în urma atacului acid provenit din alimente.

Deficitul cantitativ al salivei poartă numele de gură uscată sau xerostomie. Această condiție afectează milioane de pacienți, cea mai mare proporție fiind reprezentată de femeile aflate în perioada de menopauză și de asemenea de persoanele peste 65 de ani. Gura uscată poate apărea în perioadele stresante, însă poate ascunde și anumite afecțiuni.

Care sunt posibilele cauze

Cauzele xerostomiei pot fi locale sau generale. Xerostomia se poate întâlni ca simptom în următoarele afecțiuni:

·      hipercalcemie;

·      avitaminoze;

·      anxietate;

·      depresie;

·      schizofrenie;

·      hipertiroidism;

·      diabet zaharat tip I;

·      boala Alzheimer;

·      boala Parkinson;

·      infecția HIV/SIDA. 

Gura uscată se întâlnește frecvent în tabloul clinic al unor boli cronice autoimune, cel mai cunoscut exemplu fiind sindromul Sjogren. Acesta afectează în principal glandele salivare și pe cele lacrimale, însă poate afecta și alte structuri ale organismului. Simptomele principale sunt reprezentate de xerostomie și de senzația de ochi uscați.

Cauzele locale ale xerostomiei sunt: afecțiunile glandelor salivare (sialolitiaze sau sialadenite), infecții acute ale cavității orale, afecțiuni neoplazice localizate la nivelul cavității orale sau radioterapia la nivelul capului sau al gâtului.

Lipsa hidratării corespunzătoare:

 O hidratare insuficientă poate duce la scăderea producției de salivă și la apariția xerostomiei. Consumul insuficient de apă poate afecta în mod direct secreția salivară și poate duce la uscarea gurii.

Stresul sau anxietatea:

 Starea de stres sau anxietate poate influența fluxul salivar și poate provoca xerostomie. Stresul cronic poate afecta sistemul nervos și poate inhiba producția normală de salivă.

Anumite boli care afectează glandele salivare:

 Boli precum boala Sjögren, diabetul, boala Parkinson, HIV/SIDA și altele pot afecta glandele salivare și pot reduce producția de salivă, contribuind astfel la xerostomie.

Radioterapia și/sau chimioterapia: 

Tratamentele de radioterapie și chimioterapie utilizate în lupta împotriva cancerului pot afecta glandele salivare și pot duce la xerostomie. Aceasta poate fi o problemă temporară sau poate persista pe termen lung.

Fumatul/Consumul de alcool: 

Fumatul și consumul excesiv de alcool pot provoca deshidratare și pot afecta fluxul salivar. Aceste obiceiuri pot contribui la apariția xerostomiei.

Menopauza: 

Schimbările hormonale din perioada menopauzei pot influența producția de salivă și pot determina xerostomie.

Alte cauze ale xerostomiei pot fi: fumatul, protezele dentare totale, respirația orală sau consumul de  tutun, droguri recreaționale și alcool.

Xerostomia poate apărea în timpul tratamentului cu anumiți agenți medicamentoși, având caracter tranzitoriu. Unele medicamente din clasele diureticelor, antidepresivelor, anxioliticelor, antihipertensive sau antialgicelor sunt incriminate în apariția gurii uscate. Este important de menționat faptul că tratarea bolii de fond reprezintă o prioritate, xerostomia nereprezentând un criteriu pentru care medicația ar trebui oprită.

Care sunt simptomele xerostomiei

Manifestările clinice ale xerostomiei pot include:

·      senzație de uscăciune a gurii și a gatului;

·      dificultăți în timpul meselor/consum crescut de lichide în timpul meselor;

·       respiratie cu miros neplacut (halitoza)

·      fisuri la nivelul buzelor și limbii;

·      senzație de arsură la nivelul cavității orale;

·      percepția denaturată a gustului cu predominanța gustului sărat sau amar;

·      dificultăți la purtarea protezelor mobile.

Complicații ale xerostomiei

Lipsa salivei poate avea următoarele consecințe:

·      acumularea de cantități mari de placă bacteriană și tartru;

·      apariția aftelor bucale;

·      infecții fungice/ candidoză orală;

·      descuamări ale pielii din jurul buzelor/buze crăpate;

·      carențe nutriționale din cauza dificultăților de alimentare.

Diagnosticul xerostomiei

Pentru diagnosticul xerostomiei este necesară o anamneză amănunțită în urma căreia medicul specialist află istoricul medical al pacientului, afecțiunile medicale de care suferă, precum și medicamentele pe care le ia.

În anumite cazuri, investigații suplimentare precum analize de sânge, examinare imagistică a glandelor salivare sau chiar biopsii pot orienta diagnosticul. 

Tratamentul și prevenția xerostomiei

Tratamentul xerostomiei depinde de cauza acesteia și este frecvent un tratament simptomatic. Tratamentul medicamentos poate fi inițiat de medicul specialist numai după o evaluare detaliată a cazului și constă în aplicarea de salivă artificială sau administrarea anumitor substanțe medicamentoase.

Igiena dentară corectă este prioritară atât în prevenția, cât și în tratamentul xerostomiei. Totodată, se recomandă renunțarea la fumat și evitarea consumului de alcool sau de alimente cu un conținut crescut de sare, acide sau picante. 

De asemenea, este importantă protecția structurilor dentare prin fluorizări periodice efectuate în cabinetul stomatologic pentru ca pot aparea carii dentare. 

Consumul unei cantități adecvate de lichide și gumă de mestecat neîndulcită pot constitui mijloace adjuvante în tratamentul xerostomiei.

Igienizarea dentară profesională poate fi benefică pentru pacienții cu xerostomie. Deși igienizarea dentară profesională nu tratează direct cauza xerostomiei, poate ajuta la gestionarea simptomelor și la menținerea sănătății orale în ciuda producției reduse de salivă.

Iată cum igienizarea dentară profesională poate ajuta pacienții cu xerostomie:

1.    Îndepărtarea plăcii bacteriene și a tartrului: Pacienții cu xerostomie pot avea un risc crescut de formare a plăcii bacteriene și a tartrului din cauza scăderii fluxului salivar și a capacității reduse a salivei de a neutraliza aciditatea și a îndepărta bacteriile. Igienizarea dentară profesională ajută la îndepărtarea acestor depuneri și reduce riscul de dezvoltare a afecțiunilor orale, cum ar fi cariile dentare și boala parodontală.

2.    Evaluarea și gestionarea afecțiunilor orale asociate: Medicul stomatolog poate evalua starea generală a sănătății orale și poate identifica eventualele afecțiuni asociate cu xerostomia, cum ar fi leziuni sau inflamații gingivale. Aceasta permite tratarea și gestionarea adecvată a acestor probleme, contribuind la menținerea sănătății orale.

3.    Recomandări specifice pentru îngrijirea orală: În timpul igienizării dentare profesionale, medicul stomatolog poate oferi pacienților cu xerostomie recomandări personalizate pentru îngrijirea orală la domiciliu. Acestea pot include utilizarea de produse speciale pentru pacienții cu xerostomie, cum ar fi pastele de dinți și gumele cu conținut de xilitol pentru a stimula salivarea și a menține o cavitate orală mai umedă.

Este important de menționat că tratamentul xerostomiei în sine necesită o abordare multidisciplinară și poate implica colaborarea cu medicii specialiști în domeniul medical. Igienizarea dentară profesională este un aspect important al îngrijirii orale pentru pacienții cu xerostomie, dar este necesară o evaluare și un tratament adecvat al cauzei subiacente a xerostomiei pentru o gestionare eficientă a acestei afecțiuni. Pentru a mentine un mediu sanatos asupra intregii cavitati orale, recomandam efectuarea unui periaj profesional in cadrul centrului nostru alaturi de un detartraj fara disconfort sau dureri. 

Concluzie

Gura uscată poate afecta calitatea vieții prin impactarea funcționalității aparatului dento-maxilar, prin urmare diagnosticul și tratamentul acesteia necesită un bun management din partea echipei de specialiști. Recomandăm vizita la medic încă de la primele simptome pentru a putea combate eventualele complicații ce pot apărea.

 Surse de informație: 

1.     Dry mouth. National Institute of Dental and Craniofacial Research. https://www.nidcr.nih.gov/OralHealth/Topics/DryMouth/DryMouth.htm. Accessed Jun 2023.

2.     Tanasiewicz M, Hildebrandt T, Obersztyn I. Xerostomia of Various Etiologies: A Review of the Literature. Adv Clin Exp Med. 2016 Jan-Feb;25(1):199-206. doi: 10.17219/acem/29375. PMID: 26935515.